O, Doamne preabunule, Tu mi-ai dat un soț al zilelor mele pe Pământ, părtaș sorții mele și sprijinul meu în vremea călătoriei acestei vieți.
Fă să cunosc că el se îngrijește de mine și ajută-mă să nu întristez niciodată zilele lui, nici să fiu nemulțumitoare față de cel care mă sprijină și mă îngrijește. Fă-mă supusă și îndatoritoare, ca nu cumva printr-o purtare necuviincioasă să-i adaug la osteneli și să-i amărăsc pâinea ce-o câștigă pentru mine și copiii noștri.
Izvorule al înțelepciunii, luminează-mă să cunosc toate virtuțile familiei și printr-o înțeleaptă chivernisire să păstrez ceea ce el adună cu osteneli și prin sudoarea feței sale. Ajută-mi ca prin supunere, prin dulceața purtării mele, prin răbdarea și dragostea mea, să încununez zilele lui cu flori și cu bucurii, să împart cu el fără cârtire toate loviturile vieții și să-i fiu însoțitoare nedespărțită, precum în fericire, așa și în necaz.
Păzește-mă de împodobirile necumpătate și de necuviințele în care cad femeile care nu cunosc prețul unui soț bun, punându-și toată fericirea lor în podoabe și petreceri zgomotoase și deșarte ce atrag după sine neînțelegeri, dezamăgire și dureri.
Ajută-mi să deprind toate virtuțile care fac podoabă femeii, pentru că dacă vârsta sau bolile îmi vor ridica floarea frumuseții și a tinereții să-mi rămână o inima vrednică de dragostea soțului meu și a fiilor noștri, ca să le dau pildă bună, întărindu-i în puterea virtuții.
Ascultă, Preabunule, glasul meu cel umilit, și trimite binecuvântarea Ta asupra zilelor noastre.
Amin!
LASA UN COMENTARIU:
Ad